365 de meditaţii

📜 De ce avem nevoie de limite personale? O persoană simte fericirea, atunci când există un echilibru interior: „eu sunt în ordine și lumea este în ordine”. Astfel, viața este percepută în mod pozitiv și realist. Da, există situații dificile, dar sunt în stare să le fac față. Dacă nu văd nicio valoare în mine, atunci încep să mă consum pe plan emoțional și să mă îngrijorez constant, moment ce produce o „alergare în cerc”. Când starea de siguranță lipsește, atunci nu-mi voi înțelege nici motivele, dar nici scopurile personale. Este povestea oamenilor care trăiesc și acționează conform principiului: „cum o fac toți”. Se formează o atitudine consumistă față de sine: „fără realizări, nu sunt valoros, deci trebuie neapărat să obțin succesul”; „e important să fiu util pentru a fi iubit”. Prin prisma acestor convingeri se construiesc relațiile în familie, la locul de muncă sau cu prietenii. Nu-mi permit să greșesc, deci nici alții nu au dreptul să greșească, pentru a se conform...

📅 19 iulie Fiți precauți, atunci când spuneți că nu veți mai face niciodată unele lucruri. E posibil să creați obstacole pentru lucrurile bune din viața voastră. El m-a rănit, așa că nu vom mai vorbi niciodată. Ea m-a rănit, deci nu mă voi încurca niciodată cu femeile. Uneori, sentimentele noastre rănite pot fi un avertisment clar pentru a ne detașa și a sta departe. De regulă, spunem „niciodată” pentru că nu vrem să fim vulnerabili și să simțim durere. Cuvântul „niciodată” poate fi o consecință a faptului că ne-am închis inimile. Daca ați construit un zid din cuvintele „niciodată”, observați ce se află în spatele acestor afirmații. Neputință sau resentimente pe care ar trebui să le simțiți? Când ați atins din greșeală un aragaz încins și v-ați rănit, ați decis să nu vă mai apropiați niciodată de un aragaz? În acest fel, nu veți mai putea găti mâncăruri delicioase. 🍀 Doamne ajută-mă să fiu suficient de vulnerabil(ă) încât să simt durerea și să însușesc lecțiile vie...

📜 Blocaţi în vechile relaţii  📅 13 iunie  În călătoria noastră, am vrea să mergem eliberaţi de orice povară. Acest lucru ne va înlesni calea. O parte din poverile la care putem renunţa sunt emoţiile negative şi sentimentele ce nu au fost trăite până la capăt în relaţii: mânie, frutrare, victimizare, durere şi tristeţe.  Dacă nu putem pune capăt relației, dacă nu putem pleca în pace, înseamnă că nu ne-am însuşit deocamdată lecția. Acest lucru poate să însemne faptul că avem nevoie de o nouă lecție, înainte de a fi pregătiţi să mergem mai departe.  E posibil să vrem să lucrăm la Pasul Patru (să facem un inventar amănunţit şi fără teamă al relaţiilor noastre) şi la Pasul Cinci (să ne recunoaştem greşelile). Ce sentimente au povocat în noi unele relații? Poate că mai purtăm în noi resentimente? Vrem noi ca povara resentimentelor să influenţeze comportamentului nostru de astăzi? Ne simțim victime, respinşi şi îndureraţi pentru ceea ce ni s-a întâmplat acum d...

✅ A face ceea ce îți dorești în viață nu este egoism. ⛔ A-i forța (impune, manipula) pe alții să facă ceea ce vrei tu este egoism. ✅ A avea grijă de fericirea și confortul tău în viață nu este egoism. ⛔ A-i forța pe ceilalți să aibă grijă de feriirea și confortul tău este egoism. ✅ Rezolvarea constantă a obligațiilor personale, menținerea atenției asupra propriei vieți nu este egoism. ⛔ A-ți plânge de milă și a capta în diverse moduri atenția celorlalți asupra vieții tale este egoism. ✅ A da naștere unui copil și a-l face să se îndrăgostească de viață prin forța exemplului personal (în domeniul parentalității și nu doar) nu este egoism. ⛔ A face din copil un scop și un sens al vieții (a-l subordona intereselor proprii), a face orice de dragul copilului este egoism. ✅ Să-ți iei o zi liberă, să închizi telefonul, să anulezi o întâlnire cu prietenii, să nu răspunzi la telefon, când nu vrei, nu poți să vorbești în acel moment, nu este egoism. ⛔ A nu veni la o întâlnire...