365 de meditaţii

  Dragule sau draga mea, te salut! Ești predispus să simți starea de spirit a celorlalți oameni înainte ca ei să priceapă  ceva? Anticipezi dorințele celorlalți? Previi cel mai mic inconvenient? Ești mereu în gardă, mereu tensionat: "oare, asta îl va dezamăgi?", "se va supăra, probabil..", "cine știe ce gândește..."? Te simți obligat să fii în gardă mereu? Ceva îmi spune că te-ai maturizat precoce. Probabil, ai fost lăsat să ai grijă de un bebeluș când aveai 5-7-10 ani: "Ești mare, poți să te descurci". Poate că mama și tata se certau din oră în oră, și numai tu puteai opri cearta. Sau poate tatăl tău venea beat atât de des, încât realizai după zgomotul pașilor lui dacă te puteai apropia de el sau era mai bine să te ascunzi. Și acum ai 30, 40, 50 de ani, dar... continui să scanezi. Stări de spirit, sentimente, dorințe. Pe ale altora, bineînțeles, nu pe ale tale. Și uneori gândești: "Ce bine ar fi, dacă n-ar fi nimeni în jur! Pur și simplu, n...

🔍 Vă este cunoscut conceptul numit "sindromul vieții amânate"?  În adolescență ni s-a spus adesea: "Mai întâi absolvă liceul, mergi la universitate, obține o diplomă și apoi poți face tot ce vrei...".  Acest demers ne însoțește până la vârsta adultă.  Toate dorințe, aspirațiile și planurile noastre cele mai râvnite le amânăm "pentru mai târziu"....   🔔 Sindromul vieții amânate este scenariul persoanei care își trăiește viața pe maculator, in ideea că adevărata aventură va începe la un moment dat, dar nu acum. Iar acel moment nu mai vine.....   Cauzele sindromului vieții amânate:   - Trăsături de personalitate: caracter dificil, tendința către depresie etc. - Stima de sine scăzută. Persoana nu se apreciază și nu se respectă îndeajuns. - Presiunea fricii raționale și iraționale. - Neconștientizarea unor aspecte și ignorarea sentimentelor personale. - Traume psihologice, stres prelungit, stare de epuizare.   Cum vom renunța la sindromul vieț...

Astăzi, când eram la sora mea acasă, pentru prima dată m-am gândit: "dacă în acest moment aș chema pe cineva drag inimii mele și nu mi-ar mai răspunde la apel?!".. Se întâmplă uneori, ca atunci când simți că iubești mult pe cineva, să intervină o frică irațională, încât fie ajungi să-l sufoci, iar celălalt se îndepărtează, aproape că îl pierzi, fie nu te înțelege pentru că intensitatea lui e alta și nu rezoneaza cu tine din mai multe considerente: • persoana crede că nu îi respecți limitele, • educația și mediul în care s-a format, • diverse vicii sau dependențe, • valorile și prioritățile sale, • nu deține anumite cunoștințe. În programul recuperării din codependență, toată gama de sentimente practic se "dezgheața", încât nu le mai asunzi sau camuflezi. Unul dintre ele, in afara de furie, neputință, durere, tristețe sau mânie, este și iubirea. Frica de moarte o am din copilărie, când mama avea sănătatea pe muchie de cuțit. Au trecut acei ani când ...

📜 Acceptați ceea ce faceți cu puterile voastre. 📅 30 august Nu va forțați vreodată să faceți ceva din răsputeri, mai bine decât o faceți în general. Lucrați cum puteți, apoi eliberați, detașați-vă. Dacă e nevoie să refacem ceea ce am făcut, de obicei, data viitoare lucrăm din răsputeri. Poate că nu vom face niciodată mai mult sau mai bine decât lucrurile de care suntem în stare în prezent. Ne pedepsim pe sine și ne enervăm, așteptând de la noi înșine realizări excesive. Lupta pentru excelență este o calitate. A ne pretinde perfecțiunea în permanență însă, este o calitate prin care ne autosuprimăm. Ne-a spus cineva în mod indiscret să lucrăm și să oferim mai mult, fie a așteptat cineva să facem eforturi în exces? Au existat persoane care s-au conformat cu asta până la capăt? E timpul să înțelegem că am făcut mereu tot ce am putut, în cel mai bun mod. Realizați asta și detașați-vă. Sunt zile când credem că am putea face mai bine decât de obicei. Eliberați-vă de acest gând. ...

📜 Blocaţi în vechile relaţii  📅 13 iunie  În călătoria noastră, am vrea să mergem eliberaţi de orice povară. Acest lucru ne va înlesni calea. O parte din poverile la care putem renunţa sunt emoţiile negative şi sentimentele ce nu au fost trăite până la capăt în relaţii: mânie, frutrare, victimizare, durere şi tristeţe.  Dacă nu putem pune capăt relației, dacă nu putem pleca în pace, înseamnă că nu ne-am însuşit deocamdată lecția. Acest lucru poate să însemne faptul că avem nevoie de o nouă lecție, înainte de a fi pregătiţi să mergem mai departe.  E posibil să vrem să lucrăm la Pasul Patru (să facem un inventar amănunţit şi fără teamă al relaţiilor noastre) şi la Pasul Cinci (să ne recunoaştem greşelile). Ce sentimente au povocat în noi unele relații? Poate că mai purtăm în noi resentimente? Vrem noi ca povara resentimentelor să influenţeze comportamentului nostru de astăzi? Ne simțim victime, respinşi şi îndureraţi pentru ceea ce ni s-a întâmplat acum d...

📜 A trăi viaţa 📅 18 mai Nu încetaţi să vă trăiţi viața! Adesea, atunci când ne confruntăm cu o problemă, revenim la vechile gânduri negative, dar o vom putea depăși, dacă suntem pozitivi și determinați. În timp ce relațiile ne sunt defectuoase, suntem constrânși să luăm o decizie, fie ne confruntăm cu depresia, vom reuși sa depășim toate acestea, când renunțăm la gândurile obsesive. Refuzând viața și ordinea stabilită în ea, contribuim la acutizarea problemei și împiedicăm soluționarea ei. Adesea, o soluție vine atunci când eliberăm evenimentele suficient pentru a ne trăi viața, ne întoarcem la îndatoririle zilnice și încetăm să analizăm în mod obsesiv problema noastră. Uneori, deși nu avem sentimentul că ne-am fi detașat de probleme, vom acţiona „ca şi cum” am făcut-o deja, iar acest lucru ne va ajuta ulterior să materializăm intenția noastră. Nu oferiţi forță problemei. Vă puteți strămuta atenţia de pe problemă pe viaţa voastră, cu încrederea că acest lucru vă va condu...

📜 Lecții noi de viață  📅 9 mai  Uneori ne întoarcem din drumul nostru cu câțiva paşi. Este normal. O facem mai mult de nevoie. Alteori, este parte din procesul evoluției noastre. (Un codependent în recuperare)  Viața este o școală  bună. Acolo avem tot ce ne trebuie pentru studiu.  Lecțiile la care asistăm sunt exact cele de care avem nevoie. Unii consideră că sunt lecțiile pe care le-am ales noi încă înainte de a ne naşte. Alții presupun că au fost alese în mod special pentru noi.     Este greu să fii în miezul procesului de studiu. Te simți precum la o oră de algebră, atunci când profesorul explică tema, dar, oricât îți dorești, nu poți asimila informația. Noi nu întelegem, dar profesorul insistă să învățăm materialul predat.  Sentimente similare pot apare atunci când cineva ne explică lucruri care nu fac parte din orizontul cunoașterii noastre şi le credem inaccesibile. Noi ne concentrăm cu toată puterea. Ne supărăm. Suntem d...

📜 Controlul 📅 5 mai Mulți dintre noi s-au străduit să facă totul, încât pământul "sa nu sară de pe axă", investind multă energie în acest scop. Ce va fi dacă vom lăsa lucrurile să se întâmple, dacă încetăm sa menținem pământul "pe axă", lăsându-l să se rotească în voie. El își va continua mișcarea. El va sta pe axă fără implicarea noastră. Noi ne eliberăm de această grijă și ne relaxăm, bucurându-ne de locul nostru în lume. Controlul este o iluzie, în special acel control pe care îl practicăm noi. În realitate, controlul le oferă altor oameni, evenimentelor și bolilor precum alcoolismul puterea să ne conducă. Orice am încerca să ținem sub control, aceasta, de fapt, ne controlează pe noi și viața noastra. În decursul timpului am controlat multe lucruri și multe persoane. Niciodata însă nu m-am bucurat de rezultatul pe care mi-l doream de pe urma controlului și a străduinţelor de a-i ține pe oameni în vizorul meu. Tot ce a rezultat a fost faptul că v...

📜 Combaterea stresului 📅 22 aprilie În mod inevitabil, ne confruntăm cu perioade de stres în viața noastră, indiferent de timpul nostru în recuperare. Uneori, stresul apare din cauza factorilor externi. Suntem echilibrați, dar circumstanțele vieţii ne provoacă dezechilibre. Alteori, stresul apare din cauza stării noastre interioare. Simțim cum echilibrul ne este perturbat. Indiferent dacă este vorba de stres din motive exterioare sau interioare – aceasta este cea mai dificilă provocare pentru noi. Când suntem stresați, ne putem baza mai mult pe sprijinul grupului. Prietenii noștri din grup ne vor ajuta să ne simțim mai echilibrați și mai calmi, în pofida situațiilor stresante. Convingerea că evenimentele curente sunt doar un capitol temporar şi neplăcut dintr-un plan întemeiat şi util ne poate, de asemenea, ajuta. Ne putem consola cu gândul că vom depăşi aceste perioade și ele nu ne vor înfrânge. Nu vom regresa sufleteşte, ci vom rezista. Ne va ajuta mult să ne axăm...

  Acceptarea  17 februarie  Principiul de bază al recuperării, ce nu își pierde niciodată puterea în realizarea miracolelor, este acceptarea. Nu obținem acceptarea peste noapte. Adesea, e necesar să parcurgem un caleidoscop al sentimentelor - este vorba de furie, insulte, rușine, autocompătimire sau tristețe. Dar, dacă acceptarea este scopul nostru, atunci vom ajunge la ea.  Ce ne poate aduce mai multă libertate decât capacitatea de a ne amuza de slăbiciunile proprii și a fi recunoscători pentru puterea personală? Cunoașterea de sine în toată complexitatea - sentimente, gânduri, înclinații și istorie personală - ne va elibera de frica acceptării de sine și ne va aduce vindecarea.  Acceptarea condițiilor prezente este un alt remediu miraculos. Pentru a schimba ceva sau a-i schimba pe ceilalți, trebuie mai întâi să ne acceptăm pe sine, pe ceilalți și circumstanțele așa cum sunt. După care vom face următorul pas. Vom fi recunoscători pentru noi înșine ș...

✅ A face ceea ce îți dorești în viață nu este egoism. ⛔ A-i forța (impune, manipula) pe alții să facă ceea ce vrei tu este egoism. ✅ A avea grijă de fericirea și confortul tău în viață nu este egoism. ⛔ A-i forța pe ceilalți să aibă grijă de feriirea și confortul tău este egoism. ✅ Rezolvarea constantă a obligațiilor personale, menținerea atenției asupra propriei vieți nu este egoism. ⛔ A-ți plânge de milă și a capta în diverse moduri atenția celorlalți asupra vieții tale este egoism. ✅ A da naștere unui copil și a-l face să se îndrăgostească de viață prin forța exemplului personal (în domeniul parentalității și nu doar) nu este egoism. ⛔ A face din copil un scop și un sens al vieții (a-l subordona intereselor proprii), a face orice de dragul copilului este egoism. ✅ Să-ți iei o zi liberă, să închizi telefonul, să anulezi o întâlnire cu prietenii, să nu răspunzi la telefon, când nu vrei, nu poți să vorbești în acel moment, nu este egoism. ⛔ A nu veni la o întâlnire...

📜 Disciplina 📅 11 noiembrie Copiii au nevoie de disciplină pentru a se simți în siguranță, așa cum au nevoie și adulții. Disciplina înseamnă conștientizarea faptului că orice comportament are consecințe logice. Disciplina înseamnă a-ți asuma responsabilitatea pentru comportamentul propriu și pentru consecințele acestuia. Disciplina înseamnă puterea să aștepți ceea ce îți dorești. Disciplina înseamnă să lupți și să lucrezi pentru ceea ce îți dorești. Disciplina presupune capacitatea de a învăța și a aplica un nou comportament. Disciplina presupune să fim acolo unde e bine să fim la timpul potrivit, indiferent de sentimentele noastre. Disciplina înseamnă stabilirea obiectivelor în fiecare zi, fie că este vorba de programul nostru de recuperare sau doar de spălatul vaselor. Disciplina presupune a avea încredere în faptul că obiectivele noastre vor fi atinse, în ciuda faptului că până acum nu sesizăm acest lucru. Disciplina poate fi însoțită de complicații. E posibi...

16 octombrie Relația cu sine este cea mai importantă relație de care e bine să ne preocupăm. Calitatea acestei relații determină calitatea celorlalte relații ale noastre. Când ne putem spune sieși cum ne simțim și ne acceptăm sentimentele, atunci putem să le vorbim deschis şi celorlalți. Când ne acceptăm propriile dorințe şi nevoi, atunci suntem gata să acceptăm implicarea celorlalți la realizarea dorințelor noastre. Când ne acceptăm gândurile, convingerile și recunoaștem ceea ce este important pentru noi, atunci le vom putea descoperi şi celorlalți. Când învățăm să ne luăm în serios, atunci și ceilalți ne vor lua în serios. Când putem râde de noi înșine, atunci putem râde şi împreună cu alții. Când vom învăța încrederea în sine, atunci ceilalți se vor putea baza pe noi, iar noi vom putea avea încredere în ceilalți. Când vom fi recunoscători pentru cine suntem, atunci vom câştiga dragostea de sine. Când vom avea dragoste de sine, acceptându-ne preocupările și dorin...

Nu ești o victimă. Cât de puternic ancorată în noi este postura de victimă! Cât de familiare ne sunt sentimentele de victimizare și neputință! Martirajul personal poate fi comparat cu un nor întunecat care atrage după sine momente dificile. Acestea vor trezi în noi victima și sentimentul sacrificiului.  Martirajul va deveni atât de familiar încât ne vom simți victime chiar și atunci când avem realizări frumoase: - Ai o mașină nouă?! - Da, dar nu este atât de bună pe cât mă așteptam și, după toate, este atât de scumpă...  - Ai o familie extraordinară!   - Da, dar am o mulțime de probleme și am trecut prin momente dificile...  - Chiar ai reușit în carieră!  - Ah, dar se plătește prea scump pentru succes. Am întocmit sute de acte...  Dacă creierul nostru funcționează în această direcție, atunci avem capacitatea înfricoșătoare de a vedea răul în orice situație, chiar și în cele mai minunate circumstanțe. Cu umerii căzuți și fruntea plecată merg...

Nici chiar Dumnezeu nu mai poate schimba trecutul. (Agathon) Simțindu-ne legați de trecut, simțind vinovăție, nostalgie, negare sau resentimente cu privire la trecutul nostru, risipim energie prețioasă care poate fi folosită pentru a schimba ziua de astăzi și pe cea de mâine. „Cândva trăiam în trecut”, a spus o femeie în recuperare. „Am încercat fie să-l schimb, fie să-l las să mă controleze. De obicei, și una și alta".  „Mă simțeam în mod constant vinovată de lucrurile care se întâmplaseră deja, de ceea ce făcusem și de tot ceea ce îmi făcuseră alții. În ciuda faptului că am făcut schimbările necesare, sentimentul de vinovăție nu m-a părăsit, dar a devenit mai acut. Cumva îmi vedeam vina în toate. Pur și simplu, nu puteam să mă detașez de asta".  „Am păstrat ani la rând sentimentul furiei, spunându-mi că există scuze pentru asta. Am negat multe lucruri. Uneori, încercam să uit definitiv trecutul, dar, de fapt, nu mă puteam opri să-mi amintesc și să mă adâncesc tot mai mult î...

"Lucrând în program, pe codependență, îți vei descoperi sinele adevărat, vulnerabil și, mai ales, cel ce ți se va revela pas după pas, mai amplu și mai interesant. Poate că nu ai prea contat de copil și acum devii treptat propriul părinte protector. Poate că nu ai reușit sa ierți, nici să accepți faptul că ai avut un tată dependent de muncă și absent emoțional, fie o mamă nevrotică cu un sentiment de vinovăție acut, o bunică hipervigilentă și hiperprotectoare ori un bunic agresiv și alcoolic etc. Acestea toate îți pot provoca migrene și palpitații. Poate mai faci un diabet, o intoleranță alimentară sau o alergie, fără să bănuiești că ar avea vreo legătură directă cu experiențele precoce ori cu strămoșii sau părinții tăi. Nu numai copilăria îți poate fi marcată negativ, - posibil îți va fi marcată întreaga viață. Perpetuezi la nesfârșit un model șubred familial, de care ai vrea să te debarasezi, dar nu-ți pică fisa cum și în ce manieră să-ți rezolvi dilema. Vei înfrunta...

Răzbunarea  16 septembrie  Indiferent de timpul recuperării personale, și oricât de solide sau spirituale ar fi convingerile noastre, vom avea uneori un impuls irezistibil să pedepsim, să fim pe aceeași poziție defensivă cu o altă persoană.  Vom vrea răzbunare!  Ne vom dori să rănim o altă persoană la fel cum ne-a rănit el sau ea. Vom vrea ca viața să-i răsplătească după merite. De fapt, intenția noastră ar fi, mai exact, să-i dăm vieții o direcție așa cum ne-o imaginăm noi.  Bineinteles, acestea sunt sentimente normale, dar nu e indicat să ne ghidăm după ele. Aceste sentimente sunt parte din furia ce ne copleșește, dar a-l judeca pe celălalt nu ține de competența personală.  Ne vom permite să simțim furia. Este util să mergem chiar mai departe, permițându-ne să simțim și alte sentimente, cum ar fi durerea și resentimentele. Scopul nostru este să le scoatem la suprafață, să eliberăm aceste sentimente și să le punem capăt.  Îl putem responsa...

Înfruntând vremuri grele  15 septembrie  Suntem rezistenți, dar deseori vom da dovadă de fragilitate. Vom accepta schimbările și pierderile, dar o vom face în modul și în ritmul propriu. Unul Dumnezeu și noi înșine vom putea stabili calendarul temporar al evenimentelor. (Un codependent în recuperare)  Dificultăţile și stresul nu sunt menite să ne facă traiul mai interesant, ci fac parte din viața, creșterea și evoluția personală. Tot ce vom face cu vremurile grele și cu energia acestor momente este opțiunea noastră.  Vom putea valorifica energia momentelor dificile, pentru a rezolva și depăși problemele. Vom putea folosi această energie, pentru a ne îmbunătăți abilitățile și a descoperi mai mult spiritualitatea? Sau vom trece prin această situație suferind, interiorizând amărăciunea și refuzând să creștem sau să ne schimbăm?  Crizele ne vor motiva și ne vor pregăti să înțelegem ce ni se potrivește mai mult. Putem folosi aceste vremuri pentru a evolua...

Când am venit pentru prima oară la grupul CoDa, am căutat o persoană care m-ar fi putut îndruma în program. Am telefonat-o pe prima fată care se oferise să mă ghideze. După ce mi-a ascultat povestea, ea mi-a spus următoarele: "Unul dintre semnele codependenței este acesta: atunci când te afli într-o relație, îți dorești să ieși din ea, iar dacă ai rupt relația - cauți să o restabilești".  Acest "balansoar" îmi oferea mie doza de adrenalină, emoțiile fiind anestezicele mele. Prin urmare, acum îmi văd clar dezechilibrul și mă strădui, cel puțin, să evit capcana respectivă. În special, să-mi dau seama că sunt ademenită să mă întorc la vechea relație, după care să evadez de acolo. Această comportare nu vine din înțelegerea voii lui Dumnezeu, ci dintr-o voință slăbită, afectată de boala codependenței. Acum, eu așa înțeleg lucrurile.   (Membru CoDa - Codependenți Anonimi)

Pe părinți nu-i poți alege niciodată din timp. A fost hărăzit să te naști, să crești, să te educi într-o familie, o societate sau o țară pe care nu ai avut cum să le cunoști înainte să te naști. E un dar să ai parte de echilibru moral, spiritual și material în familia ta. Daca nu ai sau nu ai avut acestea, vei avea mult de muncă la sufletul tău, la gestionarea neîmplinirilor, a lacunelor și a marilor dezamăgiri. Cei mai deschiși la minte, vor dori schimbarea, chiar vor deveni ei înșiși schimbarea pe care și-o doresc. Ceilalți vor trăi după "cum au apucat" sau după norme pe care le-au ales de bunăvoie și îi vor constrânge în multe feluri, neoferindu-le perspective. Nu vor dori să iasă în afara obișnuințelor sau nu vor putea, pentru că le sunt familiare. Mai sunt și cei ce se vor pierde în labirintul vieții, alegând cea mai ușoară cale - a hedonismului sau a viciilor. Este un traseu prăpăstios, pentru că presupune, de fapt, fuga de sine. Din familia de bază, te vei trezi peste...