Fii un creator!

Pe părinți nu-i poți alege niciodată din timp. A fost hărăzit să te naști, să crești, să te educi într-o familie, o societate sau o țară pe care nu ai avut cum să le cunoști înainte să te naști. E un dar să ai parte de echilibru moral, spiritual și material în familia ta. Daca nu ai sau nu ai avut acestea, vei avea mult de muncă la sufletul tău, la gestionarea neîmplinirilor, a lacunelor și a marilor dezamăgiri. Cei mai deschiși la minte, vor dori schimbarea, chiar vor deveni ei înșiși schimbarea pe care și-o doresc. Ceilalți vor trăi după "cum au apucat" sau după norme pe care le-au ales de bunăvoie și îi vor constrânge în multe feluri, neoferindu-le perspective. Nu vor dori să iasă în afara obișnuințelor sau nu vor putea, pentru că le sunt familiare. Mai sunt și cei ce se vor pierde în labirintul vieții, alegând cea mai ușoară cale - a hedonismului sau a viciilor. Este un traseu prăpăstios, pentru că presupune, de fapt, fuga de sine.

Din familia de bază, te vei trezi peste câțiva ani pe treptele maturității încă fragile, înconjurat de lumea și lecțiile pe care ești chemat să le parcurgi. Odată cu desprinderea de părinți, îți vei putea modela propria realitate, așa cum o înțelegi, o cunoști sau îți este la îndemână. Și, mai ales, ideal ar fi, să o modelezi după aspirațiile tale. Dacă nu vei dori din tot sufletul un lucru, un proiect, o schimbare, - acestea nu se vor realiza, chiar dacă tu consideri că ești pregatit deja să le implementezi. Dacă ceva în tine nu rezonează cu această realizare, ea nu se va materializa. Nu pentru că tu ai fi respingător, ci pentru că locul ei de drept este ocupat în inimă sau în minte de altceva.

Când am ales să devin art-terapeut, știam deja că fiecare om își poate "modela" realitatea, în măsura în care s-a vindecat în prealabil de traume, abuzuri, frici, scenarii și de moștenirile pe care le-a primit. Unele moșteniri grele le purtăm ca pe un blestem, numai ca să nu pierdem pseudocontactul cu firul neamului nostru, - neam care vede în persoana ta un salvator. "Dacă ai luat povara, atunci fii bun și o poartă, fiule/fiică!" Și tu porți suferința cu devotament, fără să realizezi că nu acesta este mesajul propriu-zis. Îndemnul pe care l-ai primit este mai curând: "VINDECĂ-TE pe tine și BUCURĂ-TE!". Dar pentru noi, a purta suferința de generații înseamnă a nu ne "dezamăgi" strămoșii și a nu ne desprinde de ei și scenariile lor (nu de despărțirea fizică este vorba aici, ci de cea la nivel emoțional, codependent, isteric și defectuos). Da, schimbarea realității prezente în favoarea proiectului vieții tale (pe care l-ai abandonat înainte de a-l începe) este posibilă. Dar la ce ești tu dispus să renunți pentru aceasta?

Și cum te vei poziționa în această nouă realitate?

P.S. Mențiuni referitoare la foto:

Modelajul în plastelină este un mijloc de expresie art-terapeutică. Această tehnică este folosită atât de copii, cât și de adulți pentru exprimarea și vindecarea unor gânduri obsesive, tulburări, traume și, mai ales, în scopul modelării intențiilor, dorințelor, viselor și scopurilor noastre. Ghidarea unui art-terapeut în acest demers este importantă, dar nu obligatorie. Fii spontan! Fii un creator al propriei vieți.

©Mariana Cașu