365 de meditaţii

O femeie l-a părăsit pe bărbatul pe care îl iubea. În aparență, totul părea a fi minunat, mai bine-zis perfect: el a invitat-o ​​să locuiască în casa sa luxoasă. Ei bine, nu chiar a invitat-o... Mai curând, i-a permis să rămână acolo, să locuiască lângă el. Bărbatul i-a zis: "Dacă vrei, mută-te la mine. Poate ne vom înțelege cumva, chiar dacă nu sunt încă pregătit pentru căsătorie, dar.., hai să stăm împreună totuși". Victorie! - a exclamat mulțumită Alesia. Bărbatul respectiv era foarte bogat, deținea o funcție importantă. Până la patruzeci de ani a stat singur. A avut ceva aventuri, bineînțeles. El însă și-a dorit să se căsătorească în mod asumat, asigurându-se de faptul că viitoarea consoartă îi va satisface toate dorințele și așteptările... Alesia l-a părăsit mai târziu, pentru că nu era loc pentru ea în casa lui imensă cu trei nivele. Nu era loc și basta. Deși persoana dragă îi oferise o cameră spațioasă, unde totul părea aranjat perfect: mobilierul, decoru...

📜 De ce avem nevoie de limite personale? O persoană simte fericirea, atunci când există un echilibru interior: „eu sunt în ordine și lumea este în ordine”. Astfel, viața este percepută în mod pozitiv și realist. Da, există situații dificile, dar sunt în stare să le fac față. Dacă nu văd nicio valoare în mine, atunci încep să mă consum pe plan emoțional și să mă îngrijorez constant, moment ce produce o „alergare în cerc”. Când starea de siguranță lipsește, atunci nu-mi voi înțelege nici motivele, dar nici scopurile personale. Este povestea oamenilor care trăiesc și acționează conform principiului: „cum o fac toți”. Se formează o atitudine consumistă față de sine: „fără realizări, nu sunt valoros, deci trebuie neapărat să obțin succesul”; „e important să fiu util pentru a fi iubit”. Prin prisma acestor convingeri se construiesc relațiile în familie, la locul de muncă sau cu prietenii. Nu-mi permit să greșesc, deci nici alții nu au dreptul să greșească, pentru a se conform...

Dacă nu știi ce vrei, aruncă o privire mai atentă la ceea ce „nu vrei”. Unii clienți prezumtiv epuizați mi se plâng cum se confruntă cu diverse slăbiciuni, anemii sau insomnii... Dar de îndată ce îi întreb despre ceea ce nu-și doresc în viața lor, văd literalmente cum le cresc la spate aripi de dragon, iar din nări li se revarsă flăcări. ⠀ „Vreau” și „Nu vreau” se încadrează pe același modul, iar in umbră se va ascunde întotdeauna un vulcan de energie. ⠀ ©️ Dateșidze A.

✍️  Ieri a fost ziua sănătății mintale. Sănătatea minții prin prisma filozofiei înseamnă a avea o viziune adecvată asupra lumii sau o percepție echilibrată a lumii. Într-un manual vechi de psihiatrie este menționat un exemplu de psihoză reactivă. Soțul și-a prins soția în pat cu un alt bărbat. De frică, soția a avut o cădere psihică. A început să se comporte de parcă se afla în acel moment pe plajă.  Părea că se bucura dezgolită de razele fierbinți ale soarelui și admira valurile azurii. După care îi spune cu afecțiune soțului ei: „Jean, dă-mi, te rog, un prosop!” În consecință, femeia a fost internată la spitalul de psihiatrie. Pe fondul unei îngrijorări în exces o luase razna, iar soțul a fost indulgent și a iertat-o...  Apoi ea și-a venit în fire, s-au împăcat și au continuat să trăiască împreună. În prezent, mulți se comportă ca această femeie. Își imaginează că stau pe plajă și cer un prosop. Ei pretind că nu se întâmplă nimic. Nebunie curată! Dacă, l...

Unde este multă furie, este și multă durere. În spatele durerii intense se află o experiență insuportabilă. Unde există multe raționamente, sentimentele sunt înghețate. Acolo unde sentimentele sunt înghețate, există multă frică, rușine și resentimente. Unde este multă acțiune, există frica de a face pauze. Într-o pauză, se va resimți lipsa de sens a acțiunii sau un mare gol interior. Unde sunt multe reguli, există multă neîncredere în sentimentele personale. În spatele neîncrederii în sentimentele personale se află teama de propria spontaneitate. Unde se caută o autoritate, s-a trăit experiența dureroasă a neacceptării sau respingerii. Când experiența neacceptării este una de durată, persoana își dorește intens să primească aprobare. Când se vorbește mult despre celălalt, este dificil să fii atent la tine însuți. Când e dificil să fii atent la tine însuți, ești copleșit de rușine. Unde există o dorință puternică de realizare, există multă anxietate pentru viitor...