365 de meditaţii

☝Odată Inochentie a scris o postare și a publicat-o pe internet. La nici doua minute, Vasile a intrat pe profilul său și a comentat precum că postarea sa ar fi o porcărie, pentru că este prea lungă. „Ai dreptate”, i-a răspuns simplu Inochentie. Apoi a intrat Petrică pe fir, ofticându-se și comentând faptul că ar fi o postare prea scurtă. „Ai dreptate”, i-a răspuns calm Inochentie. Nadea, la rândul său, după ce a citit comentariile, l-a întrebat cum vine asta, încât Vasile și Petrică pot avea dreptate simultan, chiar dacă se contrazic la aceeași postare? - Ei bine, ce altceva îți pot spune?  - a adăugat Inochentie, - dacă în lumea lui Vasile această postare este prea lungă, iar în lumea lui Petrică este prea scurtă, cine sunt eu să infirm asta? - Ei bine, ce afirmi tu este o tâmpenie!  - comentă Nadea scandalizată. „Ai dreptate”, i-a răspuns Inochentie și s-a dus la culcare.  În ultima vreme, somnul său este foarte liniștit și sănătos, de când a înțeles că toată lumea are dr

Meditația zilei: Doamne, Tu ne cunoști pe toți după nume. Dă-ne puterea de a exprima tot ce stă în calea sporirii înțelepciunii pentru descoperirea voii Tale astăzi. Condu-ne acasă la tihna Ta!

✅ A face ceea ce îți dorești în viață nu este egoism. ⛔ A-i forța (impune, manipula) pe alții să facă ceea ce vrei tu este egoism. ✅ A avea grijă de fericirea și confortul tău în viață nu este egoism. ⛔ A-i forța pe ceilalți să aibă grijă de feriirea și confortul tău este egoism. ✅ Rezolvarea constantă a obligațiilor personale, menținerea atenției asupra propriei vieți nu este egoism. ⛔ A-ți plânge de milă și a capta în diverse moduri atenția celorlalți asupra vieții tale este egoism. ✅ A da naștere unui copil și a-l face să se îndrăgostească de viață prin forța exemplului personal (în domeniul parentalității și nu doar) nu este egoism. ⛔ A face din copil un scop și un sens al vieții (a-l subordona intereselor proprii), a face orice de dragul copilului este egoism. ✅ Să-ți iei o zi liberă, să închizi telefonul, să anulezi o întâlnire cu prietenii, să nu răspunzi la telefon, când nu vrei, nu poți să vorbești în acel moment, nu este egoism. ⛔ A nu veni la o întâlnire

📜 Disciplina 📅 11 noiembrie Copiii au nevoie de disciplină pentru a se simți în siguranță, așa cum au nevoie și adulții. Disciplina înseamnă conștientizarea faptului că orice comportament are consecințe logice. Disciplina înseamnă a-ți asuma responsabilitatea pentru comportamentul propriu și pentru consecințele acestuia. Disciplina înseamnă puterea să aștepți ceea ce îți dorești. Disciplina înseamnă să lupți și să lucrezi pentru ceea ce îți dorești. Disciplina presupune capacitatea de a învăța și a aplica un nou comportament. Disciplina presupune să fim acolo unde e bine să fim la timpul potrivit, indiferent de sentimentele noastre. Disciplina înseamnă stabilirea obiectivelor în fiecare zi, fie că este vorba de programul nostru de recuperare sau doar de spălatul vaselor. Disciplina presupune a avea încredere în faptul că obiectivele noastre vor fi atinse, în ciuda faptului că până acum nu sesizăm acest lucru. Disciplina poate fi însoțită de complicații. E posibi

Există o femeie în Londra care a găsit o modalitate ciudată de a fi mai aproape de răposatul ei soț. Ea coboară în fiecare zi la metrou, la ora stabilită, pentru a auzi un anunț la difuzor. Anunțul fusese înregistrat de soțul ei, Oswald Lawrence, în 1950. Peste o jumătate de secol, într-o noapte, vocea lui a fost substituită cu una electronică, rece și pustie. Singurul lucru pe care îl putea face femeia îndurerată, a fost să ceară acasă înregistrarea, pentru a putea auzi vocea soțului său zilnic. Compania, după ce a aflat această poveste emoționantă, a decis să păstreze mesajul transmis prin difuzor la stația din vecinătatea locuinței femeii. Până în prezent, în această stație de nord (Embankment), pasagerii aud vocea lui Lawrence și se întreabă dacă dragostea există cu adevărat.  Traducere de Mariana C. după @web

16 octombrie Relația cu sine este cea mai importantă relație de care e bine să ne preocupăm. Calitatea acestei relații determină calitatea celorlalte relații ale noastre. Când ne putem spune sieși cum ne simțim și ne acceptăm sentimentele, atunci putem să le vorbim deschis şi celorlalți. Când ne acceptăm propriile dorințe şi nevoi, atunci suntem gata să acceptăm implicarea celorlalți la realizarea dorințelor noastre. Când ne acceptăm gândurile, convingerile și recunoaștem ceea ce este important pentru noi, atunci le vom putea descoperi şi celorlalți. Când învățăm să ne luăm în serios, atunci și ceilalți ne vor lua în serios. Când putem râde de noi înșine, atunci putem râde şi împreună cu alții. Când vom învăța încrederea în sine, atunci ceilalți se vor putea baza pe noi, iar noi vom putea avea încredere în ceilalți. Când vom fi recunoscători pentru cine suntem, atunci vom câştiga dragostea de sine. Când vom avea dragoste de sine, acceptându-ne preocupările și dorin

(Poezie dedicată picilor Sanda și Lucas) Ruze-buburuze, Flori de iasomii, În căsuța noastră Suntem doi copii. Plină e căsuța de povești cu zâne Jucării uitate, mărgeluțe fine. Sub o scară-n praf Stă ascuns de zile Un pian stricat, Iar pe afară un câine Coada și-a înălțat. Buburuze-ruze Ne zburau prin geam Și pe fața caldă Ni se așezau. Noi, zâmbind cu gura până la urechi, le citeam din cărți povestiri străvechi. Iar apoi în palmă le luam ușor și, privind spre cer, le cântam în cor: "Buburuze-ruze, Zburați către soare! Ruze-buburuze, Colorați petale! Buburuze-n-frunze, Licurici în noapte, Cerul mai aproape". ©️Poezie de Mariana Cașu

Nu ești o victimă. Cât de puternic ancorată în noi este postura de victimă! Cât de familiare ne sunt sentimentele de victimizare și neputință! Martirajul personal poate fi comparat cu un nor întunecat care atrage după sine momente dificile. Acestea vor trezi în noi victima și sentimentul sacrificiului.  Martirajul va deveni atât de familiar încât ne vom simți victime chiar și atunci când avem realizări frumoase: - Ai o mașină nouă?! - Da, dar nu este atât de bună pe cât mă așteptam și, după toate, este atât de scumpă...  - Ai o familie extraordinară!   - Da, dar am o mulțime de probleme și am trecut prin momente dificile...  - Chiar ai reușit în carieră!  - Ah, dar se plătește prea scump pentru succes. Am întocmit sute de acte...  Dacă creierul nostru funcționează în această direcție, atunci avem capacitatea înfricoșătoare de a vedea răul în orice situație, chiar și în cele mai minunate circumstanțe. Cu umerii căzuți și fruntea plecată mergem prin viață, primind lovituri. Î

Nici chiar Dumnezeu nu mai poate schimba trecutul. (Agathon) Simțindu-ne legați de trecut, simțind vinovăție, nostalgie, negare sau resentimente cu privire la trecutul nostru, risipim energie prețioasă care poate fi folosită pentru a schimba ziua de astăzi și pe cea de mâine. „Cândva trăiam în trecut”, a spus o femeie în recuperare. „Am încercat fie să-l schimb, fie să-l las să mă controleze. De obicei, și una și alta".  „Mă simțeam în mod constant vinovată de lucrurile care se întâmplaseră deja, de ceea ce făcusem și de tot ceea ce îmi făcuseră alții. În ciuda faptului că am făcut schimbările necesare, sentimentul de vinovăție nu m-a părăsit, dar a devenit mai acut. Cumva îmi vedeam vina în toate. Pur și simplu, nu puteam să mă detașez de asta".  „Am păstrat ani la rând sentimentul furiei, spunându-mi că există scuze pentru asta. Am negat multe lucruri. Uneori, încercam să uit definitiv trecutul, dar, de fapt, nu mă puteam opri să-mi amintesc și să mă adâncesc tot mai mult î

În ceea ce ma privește, căderea în mecanismele codependenței începe atunci când examinez după mintea mea motivele și intențiile altei persoane. „Ea astăzi pierde timpul” -  mă gândesc eu la fiică-mea și apoi ȘTIU exact ce să-i spun și ce să facă! Pe de altă parte, programul m-a învățat să-mi țin gura și să-mi astâmpăr mâinile, să nu impun nici cunoștințele, dar nici experiența mea celorlalți, dacă nu-mi sunt solicitate. Experiența mea a fost bună pentru mine, nu pentru copilul meu. Pasul 1 - Eu știu că nu știu nimic. Cine mi-a spus că a promova examene reprezintă culmea fericirii? Sau a urma studii superioare este un atu extraordinar și o deschidere pentru o viață de succes?! De unde am aceste idei când eu însămi, o elevă premiantă, nu am fost admisă din prima la facultate din cauza corupției anilor '90. După toate, m-am ales cu mulțime de nevroze și o relație de familie șubrezită. Fiica mea a absolvit școala generală anul trecut. Iată ce "vedea" codependen

"Lucrând în program, pe codependență, îți vei descoperi sinele adevărat, vulnerabil și, mai ales, cel ce ți se va revela pas după pas, mai amplu și mai interesant. Poate că nu ai prea contat de copil și acum devii treptat propriul părinte protector. Poate că nu ai reușit sa ierți, nici să accepți faptul că ai avut un tată dependent de muncă și absent emoțional, fie o mamă nevrotică cu un sentiment de vinovăție acut, o bunică hipervigilentă și hiperprotectoare ori un bunic agresiv și alcoolic etc. Acestea toate îți pot provoca migrene și palpitații. Poate mai faci un diabet, o intoleranță alimentară sau o alergie, fără să bănuiești că ar avea vreo legătură directă cu experiențele precoce ori cu strămoșii sau părinții tăi. Nu numai copilăria îți poate fi marcată negativ, - posibil îți va fi marcată întreaga viață. Perpetuezi la nesfârșit un model șubred familial, de care ai vrea să te debarasezi, dar nu-ți pică fisa cum și în ce manieră să-ți rezolvi dilema. Vei înfrunta

Răzbunarea  16 septembrie  Indiferent de timpul recuperării personale, și oricât de solide sau spirituale ar fi convingerile noastre, vom avea uneori un impuls irezistibil să pedepsim, să fim pe aceeași poziție defensivă cu o altă persoană.  Vom vrea răzbunare!  Ne vom dori să rănim o altă persoană la fel cum ne-a rănit el sau ea. Vom vrea ca viața să-i răsplătească după merite. De fapt, intenția noastră ar fi, mai exact, să-i dăm vieții o direcție așa cum ne-o imaginăm noi.  Bineinteles, acestea sunt sentimente normale, dar nu e indicat să ne ghidăm după ele. Aceste sentimente sunt parte din furia ce ne copleșește, dar a-l judeca pe celălalt nu ține de competența personală.  Ne vom permite să simțim furia. Este util să mergem chiar mai departe, permițându-ne să simțim și alte sentimente, cum ar fi durerea și resentimentele. Scopul nostru este să le scoatem la suprafață, să eliberăm aceste sentimente și să le punem capăt.  Îl putem responsabiliza pe celălalt pentru acțiunil

Înfruntând vremuri grele  15 septembrie  Suntem rezistenți, dar deseori vom da dovadă de fragilitate. Vom accepta schimbările și pierderile, dar o vom face în modul și în ritmul propriu. Unul Dumnezeu și noi înșine vom putea stabili calendarul temporar al evenimentelor. (Un codependent în recuperare)  Dificultăţile și stresul nu sunt menite să ne facă traiul mai interesant, ci fac parte din viața, creșterea și evoluția personală. Tot ce vom face cu vremurile grele și cu energia acestor momente este opțiunea noastră.  Vom putea valorifica energia momentelor dificile, pentru a rezolva și depăși problemele. Vom putea folosi această energie, pentru a ne îmbunătăți abilitățile și a descoperi mai mult spiritualitatea? Sau vom trece prin această situație suferind, interiorizând amărăciunea și refuzând să creștem sau să ne schimbăm?  Crizele ne vor motiva și ne vor pregăti să înțelegem ce ni se potrivește mai mult. Putem folosi aceste vremuri pentru a evolua pozitiv în viață, pentr

Când am venit pentru prima oară la grupul CoDa, am căutat o persoană care m-ar fi putut îndruma în program. Am telefonat-o pe prima fată care se oferise să mă ghideze. După ce mi-a ascultat povestea, ea mi-a spus următoarele: "Unul dintre semnele codependenței este acesta: atunci când te afli într-o relație, îți dorești să ieși din ea, iar dacă ai rupt relația - cauți să o restabilești".  Acest "balansoar" îmi oferea mie doza de adrenalină, emoțiile fiind anestezicele mele. Prin urmare, acum îmi văd clar dezechilibrul și mă strădui, cel puțin, să evit capcana respectivă. În special, să-mi dau seama că sunt ademenită să mă întorc la vechea relație, după care să evadez de acolo. Această comportare nu vine din înțelegerea voii lui Dumnezeu, ci dintr-o voință slăbită, afectată de boala codependenței. Acum, eu așa înțeleg lucrurile.   (Membru CoDa - Codependenți Anonimi)

  Actorul, autorul, dar şi interpretul Piotr Mamonov ne este cunoscut după rolurile din filmele: Ostrov, Ţarul, Taxi Blues. Viaţa sa poate fi împărţită în două etape: rebelul şi împătimitul Piotr, şi, ulterior – omul care L-a cunoscut şi L-a urmat pe Dumnezeu, trăind o viaţă simplă şi asumată împreună cu familia sa, într-o localitate rurală din Rusia. Sfaturile şi interviurile din ultimul timp conturează în persoana artistului un parcurs al căinţei, al unei maturizări duhovniceşti şi sufleteşti. Din interviurile televizate şi din presă, au fost selectate câteva sfaturi utile şi foarte interesante, pe care le-am tradus în cele ce urmează. Mulţumim, Piotr, pentru tot ce ne-ai oferit prin filmele, muzica şi versurile tale! Dumnezeu să-ţi odihnească sufletul!     * Nu îndreptăţesc, nici nu învinovăţesc pe nimeni. Am destule pe cap, am mizeria mea. Dacă voi curăţa petele mele, dacă mă curăţ pe sine, lumii îi va fi suficient. Salvează-te pe tine însuţi şi este de-ajuns.   * Iubirea nu

Mă uit pe youtube la un video. De ce mi-l listează chiar astăzi, nu știu, pentru că nu sunt abonata pe acest vlog. E o înregistrare de la o nuntă caucaziana. Mirele și mireasa în prim plan, aranjați, acasă sau la restaurant, - nu îmi dau seama, stau ambii în picioare, înconjurați de părinți și rude. Pe o tăviță este o prăjitură din care mirele ia și îi dă miresei să guste. Se pare că aceasta este tradiția la ei. La mine acasă se oferă dulceață, atunci când mirele își însoțește mireasa împodobită, din casa părinților, după prag. Dupa care, în acest video, mireasa ia bucățica de prăjitură, ca sa i-o ofere mirelui, și, în timp ce o apropie de fața lui, în glumă, își retrage mâna ușor, în timp ce el rămâne uitandu-se în gol.. Într-un sfert de secundă, palma mirelui aterizează violent pe fața frumoasei și gingașei mirese. Umilința ei a fost mare. Eu zic ca umilința și rușinea a fost dusă până la extrem, dar în străvechiul Caucaz, o mireasă lovită peste față nu poate pleca de la nuntă, nici