365 de meditaţii

🔍 Vă este cunoscut conceptul numit "sindromul vieții amânate"?  În adolescență ni s-a spus adesea: "Mai întâi absolvă liceul, mergi la universitate, obține o diplomă și apoi poți face tot ce vrei...".  Acest demers ne însoțește până la vârsta adultă.  Toate dorințe, aspirațiile și planurile noastre cele mai râvnite le amânăm "pentru mai târziu"....   🔔 Sindromul vieții amânate este scenariul persoanei care își trăiește viața pe maculator, in ideea că adevărata aventură va începe la un moment dat, dar nu acum. Iar acel moment nu mai vine.....   Cauzele sindromului vieții amânate:   - Trăsături de personalitate: caracter dificil, tendința către depresie etc. - Stima de sine scăzută. Persoana nu se apreciază și nu se respectă îndeajuns. - Presiunea fricii raționale și iraționale. - Neconștientizarea unor aspecte și ignorarea sentimentelor personale. - Traume psihologice, stres prelungit, stare de epuizare.   Cum vom renunța la sindromul vieț...

📜 De ce avem nevoie de limite personale? O persoană simte fericirea, atunci când există un echilibru interior: „eu sunt în ordine și lumea este în ordine”. Astfel, viața este percepută în mod pozitiv și realist. Da, există situații dificile, dar sunt în stare să le fac față. Dacă nu văd nicio valoare în mine, atunci încep să mă consum pe plan emoțional și să mă îngrijorez constant, moment ce produce o „alergare în cerc”. Când starea de siguranță lipsește, atunci nu-mi voi înțelege nici motivele, dar nici scopurile personale. Este povestea oamenilor care trăiesc și acționează conform principiului: „cum o fac toți”. Se formează o atitudine consumistă față de sine: „fără realizări, nu sunt valoros, deci trebuie neapărat să obțin succesul”; „e important să fiu util pentru a fi iubit”. Prin prisma acestor convingeri se construiesc relațiile în familie, la locul de muncă sau cu prietenii. Nu-mi permit să greșesc, deci nici alții nu au dreptul să greșească, pentru a se conform...

📜 Acceptați ceea ce faceți cu puterile voastre. 📅 30 august Nu va forțați vreodată să faceți ceva din răsputeri, mai bine decât o faceți în general. Lucrați cum puteți, apoi eliberați, detașați-vă. Dacă e nevoie să refacem ceea ce am făcut, de obicei, data viitoare lucrăm din răsputeri. Poate că nu vom face niciodată mai mult sau mai bine decât lucrurile de care suntem în stare în prezent. Ne pedepsim pe sine și ne enervăm, așteptând de la noi înșine realizări excesive. Lupta pentru excelență este o calitate. A ne pretinde perfecțiunea în permanență însă, este o calitate prin care ne autosuprimăm. Ne-a spus cineva în mod indiscret să lucrăm și să oferim mai mult, fie a așteptat cineva să facem eforturi în exces? Au existat persoane care s-au conformat cu asta până la capăt? E timpul să înțelegem că am făcut mereu tot ce am putut, în cel mai bun mod. Realizați asta și detașați-vă. Sunt zile când credem că am putea face mai bine decât de obicei. Eliberați-vă de acest gând. ...

📜 Blocaţi în vechile relaţii  📅 13 iunie  În călătoria noastră, am vrea să mergem eliberaţi de orice povară. Acest lucru ne va înlesni calea. O parte din poverile la care putem renunţa sunt emoţiile negative şi sentimentele ce nu au fost trăite până la capăt în relaţii: mânie, frutrare, victimizare, durere şi tristeţe.  Dacă nu putem pune capăt relației, dacă nu putem pleca în pace, înseamnă că nu ne-am însuşit deocamdată lecția. Acest lucru poate să însemne faptul că avem nevoie de o nouă lecție, înainte de a fi pregătiţi să mergem mai departe.  E posibil să vrem să lucrăm la Pasul Patru (să facem un inventar amănunţit şi fără teamă al relaţiilor noastre) şi la Pasul Cinci (să ne recunoaştem greşelile). Ce sentimente au povocat în noi unele relații? Poate că mai purtăm în noi resentimente? Vrem noi ca povara resentimentelor să influenţeze comportamentului nostru de astăzi? Ne simțim victime, respinşi şi îndureraţi pentru ceea ce ni s-a întâmplat acum d...

📜 Onestitatea 📅 1 iunie Ne simțim în siguranță lângă oameni oneşti şi deschişi. Ei spun ceea ce cred și noi ne cunoaștem locul în relaţia cu ei. Nu putem avea încredere în oamenii perfizi care se tem să descopere cine sunt, ce vor și ce simt. Indiferent de situaţie, ei acționează în felul lor, chiar dacă nu vorbesc despre asta. Și acest lucru poate lua prin surprindere pe oricine. Onestitatea ne cruţă timpul și energia. Ea „denunţă” victima din noi. Ea nu are nevoie de martiraj şi perfidie. Ea ne ajută să fim stăpâni pe forţa noastră. Ea creează relaţii bazate pe respect. Te simţi în siguranţă cu oamenii oneşti. Fii unul dintre ei. 🏵 Astăzi, îmi voi menţine puterea de a fi onest(ă). Nu e necesar să fiu pasiv(ă), nu e nevoie să fiu agresiv(ă). Voi fi în acord cu adevărul meu. Prin urmare, toţi cei care îmi sunt în preajmă se vor simţi bine. 🖍 Traducere de Mariana Cașu după ©Melody Beattie 🔔 Abonează-te la pagina 365 de Meditații pe Telegram https://t.me/medita...

📜 Responsabilități   📅 30 mai  În timpul vieții putem pierde multe lucruri, dar şi oameni, dacă nu ne asumăm responsabilități. E necesar să ne asumăm responsabilități, dacă dorim să evoluăm de la stadiul de întâlniri într-o relație, dacă vrem să obținem o casă sau un apartament care ne place, un serviciu dorit sau mașina la care visăm.  Ne vom onora obligațiile în diverse sfere: în carieră, dar şi în familie, prietenie, recuperare. Dacă ne limităm la încercarea de a face ceva, aceasta nu duce la succes. Succesul vine când ne asumăm responsabilități. În același timp, să evităm asumarea responsabilităților, dacă nu suntem pregătiți pentru acest lucru.  Uneori, teama de angajamente ne semnalizează ceva. Probabil, ne opunem unei relații oarecare, fie refuzăm o anumită achiziție sau ezităm să alegem un domeniu de activitate. În alta situație însă, problema constă în frica personală care ne blochează. În cazul acesta luați o pauză și așteptați, până vă c...

📜 Combaterea stresului 📅 22 aprilie În mod inevitabil, ne confruntăm cu perioade de stres în viața noastră, indiferent de timpul nostru în recuperare. Uneori, stresul apare din cauza factorilor externi. Suntem echilibrați, dar circumstanțele vieţii ne provoacă dezechilibre. Alteori, stresul apare din cauza stării noastre interioare. Simțim cum echilibrul ne este perturbat. Indiferent dacă este vorba de stres din motive exterioare sau interioare – aceasta este cea mai dificilă provocare pentru noi. Când suntem stresați, ne putem baza mai mult pe sprijinul grupului. Prietenii noștri din grup ne vor ajuta să ne simțim mai echilibrați și mai calmi, în pofida situațiilor stresante. Convingerea că evenimentele curente sunt doar un capitol temporar şi neplăcut dintr-un plan întemeiat şi util ne poate, de asemenea, ajuta. Ne putem consola cu gândul că vom depăşi aceste perioade și ele nu ne vor înfrânge. Nu vom regresa sufleteşte, ci vom rezista. Ne va ajuta mult să ne axăm...

✅ A face ceea ce îți dorești în viață nu este egoism. ⛔ A-i forța (impune, manipula) pe alții să facă ceea ce vrei tu este egoism. ✅ A avea grijă de fericirea și confortul tău în viață nu este egoism. ⛔ A-i forța pe ceilalți să aibă grijă de feriirea și confortul tău este egoism. ✅ Rezolvarea constantă a obligațiilor personale, menținerea atenției asupra propriei vieți nu este egoism. ⛔ A-ți plânge de milă și a capta în diverse moduri atenția celorlalți asupra vieții tale este egoism. ✅ A da naștere unui copil și a-l face să se îndrăgostească de viață prin forța exemplului personal (în domeniul parentalității și nu doar) nu este egoism. ⛔ A face din copil un scop și un sens al vieții (a-l subordona intereselor proprii), a face orice de dragul copilului este egoism. ✅ Să-ți iei o zi liberă, să închizi telefonul, să anulezi o întâlnire cu prietenii, să nu răspunzi la telefon, când nu vrei, nu poți să vorbești în acel moment, nu este egoism. ⛔ A nu veni la o întâlnire...

📜 Disciplina 📅 11 noiembrie Copiii au nevoie de disciplină pentru a se simți în siguranță, așa cum au nevoie și adulții. Disciplina înseamnă conștientizarea faptului că orice comportament are consecințe logice. Disciplina înseamnă a-ți asuma responsabilitatea pentru comportamentul propriu și pentru consecințele acestuia. Disciplina înseamnă puterea să aștepți ceea ce îți dorești. Disciplina înseamnă să lupți și să lucrezi pentru ceea ce îți dorești. Disciplina presupune capacitatea de a învăța și a aplica un nou comportament. Disciplina presupune să fim acolo unde e bine să fim la timpul potrivit, indiferent de sentimentele noastre. Disciplina înseamnă stabilirea obiectivelor în fiecare zi, fie că este vorba de programul nostru de recuperare sau doar de spălatul vaselor. Disciplina presupune a avea încredere în faptul că obiectivele noastre vor fi atinse, în ciuda faptului că până acum nu sesizăm acest lucru. Disciplina poate fi însoțită de complicații. E posibi...

Nu ești o victimă. Cât de puternic ancorată în noi este postura de victimă! Cât de familiare ne sunt sentimentele de victimizare și neputință! Martirajul personal poate fi comparat cu un nor întunecat care atrage după sine momente dificile. Acestea vor trezi în noi victima și sentimentul sacrificiului.  Martirajul va deveni atât de familiar încât ne vom simți victime chiar și atunci când avem realizări frumoase: - Ai o mașină nouă?! - Da, dar nu este atât de bună pe cât mă așteptam și, după toate, este atât de scumpă...  - Ai o familie extraordinară!   - Da, dar am o mulțime de probleme și am trecut prin momente dificile...  - Chiar ai reușit în carieră!  - Ah, dar se plătește prea scump pentru succes. Am întocmit sute de acte...  Dacă creierul nostru funcționează în această direcție, atunci avem capacitatea înfricoșătoare de a vedea răul în orice situație, chiar și în cele mai minunate circumstanțe. Cu umerii căzuți și fruntea plecată merg...

Nici chiar Dumnezeu nu mai poate schimba trecutul. (Agathon) Simțindu-ne legați de trecut, simțind vinovăție, nostalgie, negare sau resentimente cu privire la trecutul nostru, risipim energie prețioasă care poate fi folosită pentru a schimba ziua de astăzi și pe cea de mâine. „Cândva trăiam în trecut”, a spus o femeie în recuperare. „Am încercat fie să-l schimb, fie să-l las să mă controleze. De obicei, și una și alta".  „Mă simțeam în mod constant vinovată de lucrurile care se întâmplaseră deja, de ceea ce făcusem și de tot ceea ce îmi făcuseră alții. În ciuda faptului că am făcut schimbările necesare, sentimentul de vinovăție nu m-a părăsit, dar a devenit mai acut. Cumva îmi vedeam vina în toate. Pur și simplu, nu puteam să mă detașez de asta".  „Am păstrat ani la rând sentimentul furiei, spunându-mi că există scuze pentru asta. Am negat multe lucruri. Uneori, încercam să uit definitiv trecutul, dar, de fapt, nu mă puteam opri să-mi amintesc și să mă adâncesc tot mai mult î...

"Lucrând în program, pe codependență, îți vei descoperi sinele adevărat, vulnerabil și, mai ales, cel ce ți se va revela pas după pas, mai amplu și mai interesant. Poate că nu ai prea contat de copil și acum devii treptat propriul părinte protector. Poate că nu ai reușit sa ierți, nici să accepți faptul că ai avut un tată dependent de muncă și absent emoțional, fie o mamă nevrotică cu un sentiment de vinovăție acut, o bunică hipervigilentă și hiperprotectoare ori un bunic agresiv și alcoolic etc. Acestea toate îți pot provoca migrene și palpitații. Poate mai faci un diabet, o intoleranță alimentară sau o alergie, fără să bănuiești că ar avea vreo legătură directă cu experiențele precoce ori cu strămoșii sau părinții tăi. Nu numai copilăria îți poate fi marcată negativ, - posibil îți va fi marcată întreaga viață. Perpetuezi la nesfârșit un model șubred familial, de care ai vrea să te debarasezi, dar nu-ți pică fisa cum și în ce manieră să-ți rezolvi dilema. Vei înfrunta...